Citatul de duminică: când creştinii fac scenarii fataliste pentru viitor, vrăjmaşul îşi freacă mâinile de bucurie
Scenariile fataliste pentru timpurile din urmă ne pot orbi şi nu vom mai vedea oportunităţile de modelare a viitorului. În secolul al XIX-lea, la Londra, Charles Spurgeon avertiza în acestă privinţă atunci când “tuna” de la înăţimea amvonului: “David nu a crezut în teoria conform căreia lumea merge din rău în mai rău şi că vremea îndurării divine va sfârşi în întunerec şi idolatrie… Această noţiune modernă a secat în mare parte zelul bisericii pentru misiune şi, cu cât se va demonstra mai repede că este nescripturală, cu atât mai bine pentru cauza lui Dumnezeu“
Speculaţiile conduc adesea la frică şi paralizie. Când creştinii privesc Răpirea ca pe o modalitate de scăpare din dezastrul acestei lumi, este exact ce-şi doreşte vrăjmaşul. El ştie că cei ce-L urmează pe Cristos trebuie să fie agenţii lui Dumnezeu pentru schimbare pe planeta Pământ. Ca urmare, propaganda lui urmăreşte să ne facă pasivi şi neangajaţi.
[...]
Orientarea spre apocalips a mediilor populare evanghelice a continuat şi în cadrul Revoluţiei lui Isus din anii 1960 şi 1970, cu cărţi care preziceau triumful anticristului comunist şi imineţa revenirii lui Cristos. Cele mai vândute romane despre răpire încă promovează o asemenea gândire pe termen scurt, acum, la începutul secolului XXI.
Astfel de influenţe nu contribuie prea mult la edificarea credinţei, speranţei şi viziunii pentru ziua de mâine a Europei.
Notă: citatele acestea nu sunt puse “ca să fie”, ci le consider relevante pentru contextul istoric imediat. Aş cita mai mult din acestă carte, antidot la pesimismul scenariilor fataliste pentru viitor, dar transcriere ia timp, şi editura m-ar putea certa că încalc dreptul de autor.
fluxul RSS complet
