O nouă traducere românească a Bibliei, denumită “FIDELA” realizată sub coordonarea lui Brian Nibbe, pastor al Bisericii Baptiste Independente Lumina Evangheliei
Blogul Vestea Bună anunţă aparţia unei noi traduceri a Bibliei, FIDELA, realizată de un comitet condus de pastorul Bisericii Baptiste Independente Lumina Evangheliei Brian Nibbe în urma unui efort ce s-a întins pe o perioadă de opt ani finalizat în 19 Aprilie 2009.
“Ca unul care folosesc multe traduceri ale Bibliei (uzual cea “cu triunghi”), mă bucur că mai apare una.
…
Dispreţuirea vreunei traduceri, însoţită deseori de un ataşament aproape idolatru faţă de o singură traducere, nu numai că jigneşte munca, credem cu bună credinţă a traducătorilor, dar ignoră şi îndemnurile Domnului: “cercetaţi toate lucrurile” şi “mulţimea sfătuitorilor dă biruinţa”.” (vesteabuna.wordpress.com)
Această traducere a fost pusă la dispoziţie de acelaşi blog pentru a fi descărcată AICI (click dreapta pe link, Save link/target as).
Textul din documentul PDF este protejat la copiere. Fişierul în sine poate fi copiat, dar dacă doriţi să copiaţi un verset, nu este posibil. De asemenea autorul a marcat traducerea cu semnul internaţional al dreptului de autor: Copyright © 2009 Brian Nibbe.
Iată cum au fost traduse Fericirile rostite de Domnul:
Binecuvântaţi sunt cei săraci în duh; pentru că a lor este împărăţia cerurilor.
Binecuvântaţi sunt cei ce jelesc; pentru că ei vor fi mângâiaţi.
Binecuvântaţi sunt cei blânzi; pentru că ei vor moşteni pământul.
Binecuvântaţi sunt cei care flămânzesc şi însetează după dreptate; pentru că ei vor fi săturaţi.
Binecuvântaţi sunt cei milostivi; pentru că ei vor obţine milă.
Binecuvântaţi sunt cei puri în inimă; pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu.
Binecuvântaţi sunt făcătorii de pace; pentru că ei vor fi chemaţi copiii lui Dumnezeu.
Binecuvântaţi sunt cei persecutaţi pentru dreptate; pentru că a lor este înmpărăţia cerurilor.
Binecuvântaţi sunteţi când, din cauza mea, vă vor ocărî şi vă vor persecuta şi vor spune tot felul de lucruri rele, cu falsitate, împotriva voastră.
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă peste măsură, pentru că mare este răsplata voastră în cer; fiindcă tot aşa au persecutat pe profeţii care au fost înainte de voi.
Comparaţi cu traducerea Cornilescu:
Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângîiaţi!
Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pământul!
Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi.
Brian Nibbe spune că această traducere “FIDELA” are la bază Textul Masoretic (pentru Vechiul Testament) şi Textul Receptus (pentru Noul Testament), şi nu Textul Critic, cum este traducerea Cornilescu, cât şi multe alte traduceri ale ultimilor 80 de ani. Vechiul Testament din ediţia “FIDELA” se bazează mult pe traducerea de la Iaşi din 1874 cât şi pe o traducere din 1931 făcută de Cornilescu, ulterioară primei traduceri (Cornilescu).
S-a optat pentru o traducere literală, nu una dinamică, motiv pentru care unele fraze pot suna mai ciudat.
Alte detalii: cartea Tit a fost tradusă cu numele Titus iar Apocalipsa cu numele Revelaţia. De asemenea, Ioan Botezătorul a fost tradus Ioan Baptist (similar cu limba engleză, John the Baptist).
In încheierea introducerii Brian Nibbe clarifică şi chestiunea drepturilor de autor:
“Acest text se poate tipări după dorinţa inimii. Se poate vinde sau răspândi gratuit, este alegerea oricui doreşte să facă aceasta. Dar nu se poate schimba textul prin scoatere sau adăugare de cuvinte din el, nici prin schimvarea numelui… Cerem să fie folosită titulatura FIDELA, în toate situaţiile în care identificarea ei se cere.”
Descarcă traducerea FIDELA AICI.
fluxul RSS complet
Multumim pentru sesizare!
PROF. Viorel Raţiu face parte si el din colectiv? pentru ca este Noul Testament traducerea Fidela
aici este lincul http://nt.caleacrestina.com/index.php
M-am uitat prin text. Este o hiperbola, ca sa ma exprim eufemistic, chiar în titlu: FIDELA!
Am verificat rapid citeva pasaje cheie. Perpetueaza unele erori ale altor traduceri.
Este doar un … alt text, nici mai aproape nici mai departe decît Cornilescu sau Triunghi.
As vrea sa il cunosc pe traducator-traducători… ca sa vorbim mai multe.
nu vreau sa ma pronunt asupra calitatii textului traducerii, dar vreau sa fac o subliniere.
Nu stiu cat de clar este in Romania,dar in lumea vorbitoare de limba engleza exista unele ramuri ale crestinismului care cred ca versiune King James este cea inspirata (toate celalate neavand calitatea asta).
La prima vedere, aceasta traducere in limba romana pare mai mult o traducere a versiunii King James (in limba romana) decat o traducere a originalului grecesc sau evreiesc.
Cunosc ceva greaca sau ebraica ( nu suficient sa fac o traducere :-) a Bibliei…dar destul sa pot folosi un dictionar si sa inteleg ce spune…
@Marius Cruceru
Eu fac ceea ce ma pricep, adica anunt, semnalez. Dvs. ati pueta face o mica analiza a vreunui pasaj din NT, cunoscand greaca, si chiar traducand o carte din VT.
La fel ar putea face Emanuel Contac, Silviu Tatu, si alti biblisti pe care eu nu ii cunosc.
@Aurel Mateescu
Am avut o mica suspiciune in aceeasi directie cu tine, legat de KJV, dar nu am exprimat-o, nestiind intentiile si convingerile autorilor traducerii.
Vestea bună este [...]
@ Marius David: CURAT FIDELĂ!
–
2nan, am rugamintea ca sa puneti pe blogul vizat comentariile.
Vasile
draga Aurel, vorba aia… daca King James a fost bun pentru apostolul Pavel, de ce să nu fie bun și pentru mine :)
draga Vasile, nu ti-am imputat tie nimic. Ai anuntat, bine ai facut,
in masura timpului, voi face o recenzie acestui text, desi nu stiu daca merita efortul. Sint profund dezamagit de aceste heirupisme.
pai cred ca intentiile sunt aici…
uite ce am gasit
http://www.deanburgonsociety.org/ForeignBibles/romanian_bible.htm
nu-i problema cu traducerea in sine- ca-i buna sau rea… ci ideea… sa o facem sa fie cat mai aproape de King James
http://www.deanburgonsociety.org/DBS_Society/deserves.htm
Exista deja o traducere noua de care sunt placut impresionat (NTR) si mi se pare mai completa, pornind de la scrierile originale. E-adevarat ca o singura traducere poate avea un simbol de unitate (cel putin in dialog), iar prea multe traduceri ar putea diminua valoarea propriu-zisa a textului, lasand loc la interpretari in functie de pacatele fiecaruia. Cea mai buna traducere ramane totusi cea aplicata in viata fiecaruia dintre noi.
Te rog pune linkul corect: http://vesteabuna.files.wordpress.com/2010/01/fidela-a4-ot-nt3.pdf, am primit pe mail varianta actualizata. Oricum, linkul din postare nu merge. ms
Pus. Multumesc!
E ca şi cum ai traduce un Dostoievski din engleză şi nu din rusă. Aş fi încântat să aud nu numai că ai noştri biblişti se vor uni pt o nouă traducere, ci se vor apuca să întocmească prima serie de comentarii biblice. Dacă nu mă înşel, africanii ne-au luat-o înainte.
trebuie reluata traducerea in romaneste intrucat lipsesc nuantele de exactitate cum ar fi in ralps a spus-o si prof.phd. mircea horasanu si sa concorde cu textul ebraic
ma bucur de ea, o folosesc de 2 ani!
intr-adevar daca esti onest, vei recunoaste diferentele intre Fidela si orice alta traducere! Desi sunt oameni care se plang ca este americanizata, fiecare cuvant folosit in fidela, este in DEX…deci hai sa nu aruncam cu pietre!Sistemul educational nu ar trebui sa limiteze standardul LUI Dumnezeu niciodata!
sunt sigur ca sunt deja multi nefericiti din pricina ei, dar conteaza ca omul sa aiba toate cuvinntele lui Dumnezeu.
felicitari celor din Cluj!!!!ati facut o treaba buna!
Cumplit, Cornel draga!
Cumplit…
Iti dai tu seama cat de mare e intunericul tau lingvistic, daca il numesti lumina?!
Sa fii sanatos.
Comma Johanneum este o sentinţă scurtă, prezentă în majoritatea traducerilor ale primei epistole a lui Ioan şi publicată începând din 1522 până astăzi, datorită folosirii cu precădere a celei de-a treia ediţii a Textus Receptus (TR) ca singură sursă de traducere. În versiuni care conţin această sentinţă, cum ar fi Biblia ortodoxă, 1 Ioan 5:7–8 este scris aşa (Comma fiind redată aici cu emfază):
5:7 “Căci Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceştia trei Una sunt. 5:8 Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele, şi aceştia trei mărturisesc la fel.”
Pasajul care rezultă e o referire explicită la Sfânta Treime (doctrina potrivit căreia Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu) şi, pentru acest motiv, unii creştini nu sunt de acord cu eliminarea Commei din traducerile moderne ale Bibliei. Totuşi, aproape toate traducerile recente au eliminat această sentinţă, deoarece nu apare în copii mai vechi ale epistolei şi nu e citată de părinţii Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea Bisericilor sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar nu este o parte originală din Epistola lui Ioan, Comma Johanneum fiind o falsificare a manuscriselor greceşti ale Bibliei, falsificare care a apărut pentru prima oară într-un manuscris grecesc menit să-l facă pe Erasmus din Rotterdam să includă dogma Treimii în ediţia tipărită a Noului Testament în greaca veche.[1][2][3] Cert este că ea nu apare în manuscrise greceşti dinaintea lui Erasmus,[2][3] Erasmus incluzând-o în textul Noului Testament pentru a nu fi trecut la index, deşi (conform opiniei majoritare) ştia că adăugirea nu face parte din Noul Testament.[2][3] Din perspectivă textologică este evident că manuscrisul Codex Britannicus (care conţinea Comma în greceşte) a fost un fals executat la comandă, şi însuşi Erasmus îl suspecta de a fi latinizat conform Vulgatei.[1][2][3] De Jonge se abate de la opinia majoritară afirmând că Erasmus s-a temut într-adevăr de a fi acuzat de erezie şi avea o teorie că manuscrisele greceşti au fost modificate conform Vulgatei, însă nu există niciun indiciu că Erasmus şi-ar fi dat seama că acest Codex Britannicus a fost scris special pentru a-l face să includă Comma în ediţia grecească a Noului Testament.[1] De Jonge afirmă că ideea că Erasmus ar fi fost obligat de un pariu să includă Comma se datoreşte unei înţelegeri greşite a scrierilor sale, el dorind doar să se apere de acuzaţia de indolenţă şi nu să facă un pariu.[1]
Deşi scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei şi nu neapărat să ofere o ediţie grecească a Noului Testament,[1] textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simţ critic în Textus Receptus, ediţie a Noului Testament care suferea de aceleaşi defecte ca şi textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puţine şi de proastă calitate.[4] Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conţină Comma Johanneum. Traducerile contemporane ale Bibliei în engleză nu mai conţin Comma, deoarece sunt bazate pe manuscrise de calitate ale Bibliei.
sursa- Wikipedia
La ce se referă: “fidela”?
Mulţumesc!