Somalia: 750.000 de oameni sunt în fața “foametei iminente”
5 septembrie 2011
CNN: “4 milioane de oameni din Somalia au nevoie de ajutor umanitar și 750.000 de oameni sunt în pericol de «foamete iminentă»” conform Națiunilor Unite.
Zeci de mii de oameni au murit, mai mult de jumătate de ei fiind copii, conform U.N.’s Food Security and Nutrition Analysis Unit.
Donează la o organizație care este prezentă în acele zone! WorldVision este una din ele.
Cunoașteți alte organizații cu filiale în România care sprijină populația infometată din Africa? Vă rog să le semnalați în comentarii.
Vara aceasta am participat la 4 nunți unde belșugul (și risipa) gastronomică este lege. Lumea aceasta nu este așezată corect.
6 comentarii
leave one →
fluxul RSS complet
Pelerinaj în Țara Sfântă
Prin urmare, dumnezeu nu există. Q.E.D.
nu asa repede cu concluziile;
Raspunsul meu ar fi povestea cu talc de aici: http://clujulevanghelic.ro/2011/08/25/inchidere-sondaj-foametea-din-africa/
e un esec al oamenilor care e drept il dezonoreaza si pe Dumnezeu;
Concluzia din comentariul antecedent nu e fondată. Afirmația pe care am facut-o a fost un test să vad dacă o sa postezi comentariul. :-)
Însă după citirea răspunsului tău, cred că putem ajunge la urmatoarea concluzie:
Așadar, creștinii nu există Q.E.D.
Mai fac si crestinii una alta. Nu deajuns, desigur.
O carte: http://www.philipyancey.com/what-good-is-god
Si un articol: As an atheist, I truly believe Africa needs God
Sunt de acord cu tine. Știu că sunt o categorie de “creștini” care “nu există” (cei mai mulți), dar sunt și aceia care “există”, cărora le pasă de aproapele lor, și care vor să facă ceva, orice, care vor să se implicite, să acționeze, să jertfească din resursele lor pentru binele altora.
Prin acel puțin pe care îl face fiecare putem schimba ceva în această lume, cum ai spus și tu: “sa donam, sa popularizam situatia, sa o facem cunoscuta in biserici, in familii.”, etc.
Sunt de acord și cu faptul că Africa are nevoie de Dumnezeu, deoarece bunurile materiale sunt necesare, ele nu sunt și suficiente.
Oamenii au nevoie de aceea schimbare a inimii și minții, care este dată de credința reală și autentică în Isus Christos care le transformă viețiile și care le dă speranță că pot ieși din starea depravată în care se află, indiferent prin ce suferințe sau greutăți trec. Precum ideea sugerată de acest paragraf din articol: “the enormous contribution that Christian evangelism makes in Africa: sharply distinct from the work of secular NGOs, government projects and international aid efforts. These alone will not do. Education and training alone will not do. In Africa Christianity changes people’s hearts. It brings a spiritual transformation. The rebirth is real. The change is good.”
Iar o mare importanță în schimbarea oamenilor o are și faptul următor: “Christianity, post-Reformation and post-Luther, with its teaching of a direct, personal, two-way link between the individual and God, unmediated by the collective, and unsubordinate to any other human being, smashes straight through the philosphical/spiritual framework I’ve just described. It offers something to hold on to to those anxious to cast off a crushing tribal groupthink. That is why and how it liberates people.”
În același timp, există și acel feeling de “you’re basically killing each other to see who’s got the better imaginary friend”, prin faptul că există atât de multe versiuni ale fenomenului numit creștinism: http://www.wolframalpha.com/input/?i=christianity ; dar există speranță, dacă suntem în căutarea credinței care contează, după cum spune Phillip Yancey.
Ar mai fi multe de spus, dar nu mai continui până nu citesc cartea sugerată.
Agnostic Reader, nu stiu daca comentariul tau este sarcastic sau nu. Daca nu e sarcastic e prea de bun simt, daca e pe bune parca ceva nu pusca.
Cu versiunile de crestinism e bine de stiu ca “[În] centrul fiecărei grupări, unde se află cei mai fideli membri ai ei, este punctul cel mai apropiat de celelalte grupări în spirit, dacă nu şi în doctrină. Lucrul acesta sugerează că în centrul fiecărei grupări există ceva, sau Cineva, care, în ciuda tuturor divergenţelor de crez, a tuturor diferenţelor de temperament, a tuturor amintirilor
de persecuţie reciprocă, vorbeşte cu acelaşi glas.” (CS Lewis, Crestinismul redus la esente)