Organizaţia Gallup România a realizat un studiu initulat „România urbană” la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, având un capitol dedicat religiozităţii orăşenilor (PDF) . Printre reacţii notez analiza făcută de teologul baptist Adonis Vidu pe blogul Agora Cristi, şi cea a unui credincios ortodox, Bacauanu Mihail.
Ca si crestini la oras este important sa stim cine sunt cei de langa noi, ce credinte au cei pe care ii numim (ignorant si simplist) „necrestini” (in vreme ce Pavel ii numeste pe Atenieni „barbati […] religiosi”).
Redau mai jos prima pagina a studiului, care sumarizeaza raspunsurile:
Locuitori oraşelor romaneşti, indiferent de mărimea localităţii, cred în Dumnezeu, sunt religioşi, dar nu prea merg la biserică. Aproape toţi orăşenii (95%) spun că sunt creştini, iar marea majoritate a populaţiei urbane (85%) se declară de religie ortodoxă. Doar 1% dintre cei ce locuiesc la oraş afirmă că sunt atei.
Majoritatea populaţiei urbane din România acordă o importanţă majoră religiei: 45% dintre cei chestionaţi spun că religia este foarte importantă, iar 41% că este destul de importantă, şi doar 3% declară că religia este foarte puţin importantă pentru ei. Indiferent de importanţa pe care o acordă religiei, majoritatea celor intervievaţi declară că nu încearcă să intervină pentru a schimba opiniile diferite de ale lor. Astfel, 62% dintre cei pentru care religia este importantă declară că nu au încercat niciodată sa convingă pe cineva de acest lucru, o atitudine similară având 87% dintre cei care spun că pentru ei religia este puţin sau foarte puţin importantă.
Chiar dacă se declară religioşi, orăşenii nu merg foarte des la biserica. Doar 2% dintre respondenţi merg zilnic la biserică, 4% merg de mai multe ori pe săptămână, 18% merg o dată pe săptămână, 15% merg de două, trei ori pe săptămână, iar o treime dintre ei, 33%, merg la biserică numai de Crăciun, Paşte şi alte sărbători sfinte. De asemenea, puţini dintre locuitorii oraşelor româneşti sunt telespectatori, ascultători şi cititori de materiale cu temă religioasă. 49% dintre cei chestionaţi nu urmăresc niciodată emisiuni cu temă religioasă la radio, 31% nu le urmăresc niciodată pe cele de la televiziune, iar 43% nu citesc deloc cărţi şi reviste pe teme religioase.
În schimb, religiozitate românilor de la oraş se manifestă printr-o relaţie apropiată cu Dumnezeu. 92% dintre locuitorii din mediu urban cred în existenţa lui Dumnezeu. Legătura cu divinitatea este mai degrabă directă, fără a fi intermediată de Biserică. Dintre cei care cred în Dumenzeu, 62% se roagă zilnic lui Dumnezeu, în afara serviciilor religioase, iar alţi 13% fac acest lucru de câteva ori pe săptămână.
Întrebaţi cât de important este Dumnezeu în viaţa lor, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă deloc important şi 10 foarte important, 91% dintre respondenţi au dat notă mai mare de 5. Cei mai mulţi au ales chiar valoarea maximă a scalei: 56% dintre subiecţii cercetării declară că Dumnezeu joacă un rol foarte important în viaţa lor. Şi alte concepte religioase, precum viata de după moarte, Iadul, Raiul sau Păcatul sunt importante. 80% cred în existenţa Păcatului, 61% în existenţa Raiului, 58% în existenţa Iadului, 55% în existenţa vieţii după moarte.
Relaţia cu divinitatea se arată mai degrabă personală şi prin prisma faptului că românii de la oraş au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu, sau care spun că sunt credincioşi, dar de fapt nu sunt. Marea majoritate a subiecţilor nu este deranjată de faptul că alţi oameni nu cred în Dumnezeu, fie că cei ce nu cred în Dumnezeu sunt persoane apropiate lor, profesorii copilului, colegi de muncă sau vecini. Absenţa credinţei în Dumnezeu ar putea, însă, să fie o problemă pentru politicieni, în condiţiile în care 40% dintre subiecţi afirmă că şi-ar schimba opţiunea dacă ar afla în campania electorală despre candidatul cu care intenţionează să voteze că nu crede în Dumnezeu.
Un număr foarte mare de respondenţi – 77% – sunt de acord cu faptul că Dumnezeu le-a dat oamenilor un set de legi pe care aceştia trebuie să le respecte cu stricteţe. De asemenea, un procent important, 74%, afirmă că a urma poruncile Bisericii înseamnă a urma poruncile lui Dumnezeu.
Totuşi, orăşenii se arată toleranţi atât cu cei care nu urmează strict regulile Bisericii (doar 26% cred că aceştia trebuie pedepsiţi), cât şi cu alte religii, 73% afirmând că fiecare credinţă are dreptate în felul ei.
Concluzia lui Adonis Vidu este:
[…] cred ca am subestimat, ca evanghelici, intensitatea trairii religioase a credinciosilor ortodocsi atunci cind vorbim despre religia lor ca fiind una de cele mai multe ori formala, neautentica, nominala. Frecventa cu care credinciosii ortodocsi se roaga lui Dumnezeu (si aceasta la oras!) trebuie sa ne puna serios pe ginduri, dar mai ales distinctia pe care vedem ca o fac intre crestinism nominal si credinta autentica. Aceasta nu inseamna ca nu mai avem motive, ca evanghelici bunaoara, sa le cerem acestora sa-si reformeze viata spirituala in lumina Scripturilor (spre exemplu), ci doar ca, atunci cind facem aceasta, sa nu explicam problema lor in termenii unui crestinism nominal, fals, neautentic. Datele sociologice, cel putin acestea, arata ca crestinismul ortodox al majoritarii oamenilor este unul sincer, personal, consecvent.