(extras din Buletinul Informativ al Bisericii Penticostale Speranţa, Mărăşti)
De o buna bucata de vreme, crestinii din Biserica Speranta bat la Portile Îndurarii pentru satul Rediu. Dorinta de a semana Cuvântul si în aceasta localitate a framântat multe inimi de-a lungul timpului. Însa, Cel ce vegheaza asupra tuturor lucrurilor, nu a ramas departe de inimile celor care strigau: „Te rugam, Doamne, îndura-Te si de Rediu!” Nadejdea înfiriparii concrete a unei lucrari din partea lui Dumnezeu, nu a slabit; si, iata ca venit o zi însemnata în calendarul cerului: 24 februarie 2008.
Emotiile trezirii si ale regasirii au început sa puna inimi în miscare. Dumnezeu netezea carari. Primarul comunei a salutat cu bucurie invitatia la Caminul Cultural din Rediu. Ochii lui au parcurs curiosi textul invitatiei, la fel ca ai tuturor satenilor: „Ovidiu Liteanu, fostul cântaret de muzica populara, cânta pentru slava lui Dumnezeu! … Va asteptam cu drag!”
Ziua cea mare a sosit. Lucratorii din Biserica Speranta stateau asezati „pe ziduri” pentru a trâmbita mesajul mântuirii lui Hristos. Ovidiu Liteanu pregatea aparatele care aveau sa-l slujeasca. Pastorul Dorel Crisan astepta încrezator sosirea satenilor, în timp ce Cristi Borz afirma: „Cred ca Domnul va lucra… a promis!”
În jurul orei 11.30, aproape toate locurile erau ocupate. Frumusetea lucrarii care se derula, îmbracând sufletele oamenilor în caldura Duhului Sfânt, facea suportabil aerul rece al Caminului Cultural din satul Rediu. „Primii crestini se adunau prin catacombe…”, încuraja pastorul Dorel Crisan.
Când tinerii din Biserica Speranta au început sa cânte „Isus al meu, prieten scump”, toata sala murmura melodia. Lacrimi de bucurie, eliberare si surpriza neasteptata, brazdau
obrajii satenilor.
„Daca doriti sa ne rugam pentru familiile dvs., ridicati o mâna…” Toate mâinile s-au întins spre Cer, chiar daca unele mai sovaielnice. La cel de-al doilea apel, mâinile fluturau… Satenii au înteles cuvintele cântarii care strabateau spatiul si timpul: „Când îti întorci privirile spre El, Te luminezi de bucurie Si nu ti se umple fata de rusine!”
Nicu Leva