Sunt peste 650 de bloguri scrise de evanghelici români care produc cam 150 de postări pe zi. Se scrie de toate, de la glume la teologie, de la anunţuri la eseuri. Mulţi bloggeri scriu meditaţii la pasaje biblice, dar puţini o fac cu consecvenţă şi la un standard înalt. Sunt unii care îşi iau în serios vocaţia, cum este Ciprian Preda-Muşat, talentat blogger arădean.
Clujul Evanghelelic nu este blog devoţional, dar sunt sigur că între cititori sunt şi persoane care apreciază acest tip de scriitură creştină. Iată mai jos descrierea pe care o face Ciprian blogului Gânditorul:
Am pornit blogul într-una din zilele nefaste ale vieţii mele: pierdusem într-un teribil accident pe cel mai bun prieten. Simţeam nevoia să pun în cuvinte ceea ce suferinţa blocase în mine şi blogul a fost variantă cea mai la îndemână. Am scris dintr-o răsuflare fără să ştiu că acele rânduri, sărace şi încărcate de durere, vor fi sursă de mângâiere pentru cei ce l-au cunoscut pe Iosif, prietenul meu.
În 2008 am scris puţin şi trist. Deşi conştientizasem că blogul poate să fie o bună metodă de slujire a celorlalţi, am găsit puterea doar în decembrie să pun la punct un plan coerent. Prima idee a fost cea a unui devoţional zilnic, devoţional pe care am început să îl scriu din prima zi a lui ianuarie. Încerc să urmăresc planul de citire a Bibliei într-un an şi scriu scurte comentarii pe marginea a ceea ce s-ar putea citi dimineaţa şi seara. S-au strâns până acum 119 devoţionale şi câţiva oameni care le urmăresc zilnic, prin e-mail sau printr-un cititor de feed-uri.
Prin intermediul devoţionalelor am descoperit încă o dată cât de fascinantă este Sfântă Scriptură. Este ca o fântână de apă vie din care scoţi şi scoţi mereu şi de fiecare dată apa este proaspătă şi numai bună de înviorat sufletul. O călătorie anuală printre paginile ei, cu opriri zilnice asupra unui pasaj anume şi cu meditare îndelungă asupra lui poate să fie sursa unei mari bogăţii şi chiar dacă aceasta nu cântăreşte aur şi nu se măsoară în euro, este o bogăţie care rămâne şi care supravieţuieşte crizelor de orice fel.
“Sunt nopţi care parcă nu se mai termină, nopţi în care minutele par zile, orele par ani iar tenebrele te învăluie din toate părţile căpătând chip de monştri. Sunt nopţi în care speranţa se stinge, luptele devin abisale, puterile scad vertiginos şi sarcinile devin tot mai grele. În astfel de nopţi învăţăm să preţuim dimineaţa, ne îndrăgostim de lumină şi devenim admiratori înfocaţi ai oricărei prezenţe umane alături de noi, recunoscători pentru orice sprijin, oricât de mic.
În liniştea şi buna învoire din încăperea în care ucenicii serbau cina, nimic nu părea să anunţe o astfel de noapte. Ritualurile pe care Învăţătorul le făcea erau pline de mister … dar poate că mâine şi ei, ucenicii vor înţelege tot de la El despre ce era vorba. Învăţătorul le vorbea şi de trădare: dar care dintre ei să fie? Şi apoi, ce trădare să fie aceea, doar ei nu aveau nimic de ascuns, totul făcuseră în văzul lumii, întotdeauna erau pe uliţă, niciodată departe de oameni. Dacă vinde cineva, fie şi retrasul Iuda, cum să o facă, de ce şi cui? Au cântat cântarea, au ieşit la locul de odihnă şi au fost rugaţi să vegheze cu Domnul Isus dar nici atunci nici unul dintre ei nu pricepuse. Ochii le erau grei şi au adormit. […]”
Vă invit să citiţi blogul ganditorul.wordpress.com pentru îmbogăţirea sufletului dvs. Adresa o veţi găsi pentru o perioadă şi în blogroll-ul (lista de bloguri recomandate) Clujul Evanghelic.