Să ne imaginăm pentru un moment că Preşedintele României, domnul Traian Băsescu vizitează una din bisericile evanghelice din ţară şi la un moment dat in timpul discursului spune:
„Una din marile valori ale României este că deşi avem o foarte mare populaţie ortodoxă nu ne considerăm o naţiune ortodoxă sau una catolică sau reformată. Ne considerăm o naţiune de cetăţeni legaţi de un set de idei şi valori.”
Ca şi minoritari persecutaţi de multe regimuri nu am putea decât să tresărim de bucurie că şeful statului ar arăta o astfel de bunăvoinţă faţă de o minoritate care reprezintă mai puţin de 4% din populaţie. „Ce frumos că nu suntem marginalizaţi şi că preşedintele nu identifică România cu ortodoxia ci îi vede şi pe ceilalţi” ne-am spune noi satisfăcuţi.
Desigur, abia ar fi pronunţat ultimele cuvinte ale discursului şi gardienii ortodoxişti ar înfierbânta blogurile, forumurile şi tallk-showurile ultragiaţi de amnezia preşedintelui: „ortodoxia a făcut acest neam, l-a ţinut laolaltă, comunismul nu a reuşit să ne distrugă religia strămoşeacă şi chiar şi acuma un zdrobitor procent de 87% din cetăţeni sunt ortodocşi. Câtă nesocotinţă faţă de ei! A devenit cumva preşedintele neoprotestant, la fel cum se zvonea despre Boc?” Şi câte şi mai câte astfel de comentarii şi titluri care denunţă „Traian Băsescu se destăinuie: nu ne considerăm o naţiune ortodoxă” ar putea fi citite peste tot.
Băsescu nu se opreşte, şi la scurt timp declară din nou: „Chiar dacă vom fi fost vreodată, nu mai suntem o naţiune ortodoxă. Cel puţin nu doar ortodoxă. Suntem de asemena o naţiune romano-catolică, reformată, penticostală, greco-catolică, adeventistă şi o naţiune de nereligioşi.”
Nu este greu să ne dăm seama de reacţiile din presă: „Băsescu: nu suntem o naţiune ortodoxă”, „Băsescu: suntem o naţiune de papistaşi” (fiecare în funcţie de obsesiile lui).
Desigur, scenariul de mai sus este absolut ipotetic şi improbabil. Atâta doar că în SUA s-a întâmplat. Nu numai că Obama a avut curajul „să se destăinuie”, arătând că America este o ţară în a cărei identitate intră şi ne-creştinii, dar titlurile de postări pe bloguri au urmat exact tiparul imaginar de mai sus. Şi asta pe blogurile (sau site-uri) evanghelice româneşti: unu, doi, trei, patru, cinci, şase etc.
Care este problema acestor „comentatori” (agitatori)? Desigur, cine a citit cu atenţie a înţeles. Obama spune „America este una din cele mai mari ţări musulmane”. Apoi alţii prescurtează: „America poate fi privită [şi] ca o naţiune musulmană”. Apoi creştinii interpretează contextual: „America este o naţiune musulmană.” Exact cum au învăţat la desele studii biblice, lecţia numărul 1: „scoatere din context (luarea unei bucăţi din propoziţie) şi răstălmăcire”.
Asistăm aşadar (uneori, mai ales când e vorba de Obama) la tabloidizarea jurnalismului evanghelic de ocazie.
Este bine să reamintim fraţilor noştri că Scriptura nu ne-a oferit o licenţă de răstălmăcire şi denigrare a adversarilor. Şi că n-ar strica fim mai atenţi la exegeza textelor acestora, fără să ne lăsăm orbiţi de vrăjmăşia ideologică. Nu ne foloseşte nici nouă, şi nu-i ajută nici pe alţii.
Ce a spus Barack Obama:
„Una din marile valori ale Statelor Unite este că deşi avem o foarte mare populaţie creştină nu ne considerăm o naţiune creştină sau una evreiască sau musulmană. Ne considerăm o naţiune de cetăţeni legaţi de un set de idei şi valori.”
„One of the great strengths of the United States is … we have a very large Christian population — we do not consider ourselves a Christian nation or a Jewish nation or a Muslim nation. We consider ourselves a nation of citizens who are bound by ideals and a set of values.”
salon.com
„Chiar dacă vom fi fost vreodată, nu mai suntem o naţiune creştină. Cel puţin nu doar creştină. Suntem de asemenea o naţiune iudee, o naţiune musulmană, o naţiune budistă şi o naţiune de nereligioşi.”
„Were we once we are no longer a Christian nation, at least not just, we are also a jewish nation, a muslim nation, a budist nation and a hindu nation and a nation of non-believers.”
youtube.com
Asemenea citate nu ar trebui despărţite şi luate în izolare. Se pierde contextul care este esenţial pentru înţelegerea ideii transmise. De le vom lua în izolare şi ne vom scânci că Obama a spus aşa şi aşa, ce vom transmite oamenilor care gândesc: „Creştinii. Ignoră-i. Ei selectează. / Christians. Just ignore them. They pick and choose.”
De remarcat că Obama vorbeşte despre diversitatea religioasă actuală a Americii şi nu despre moştenirea creştină şi principiile fondatoare. De aici ar trebui să înceapă dezbaterea.
Pastorul şi teologul evanghelic american Gregory Boyd a scris o carte cu titlul „Mitul naţiunii creştine. Cum căutarea puterii politice distruge Biserica” (The Myth of a Christian Nation: How the Quest for Political Power Is Destroying the Church).
Unul din recenzorii de pe site-ul amazon.com scrie:
„Ce cred eu că vrea să spună Boyd este că nu ar trebui să IDENTIFICĂM societatea sau ţara noastră ca „creştină”. Făcând asta am sugera celor din afara bisericii că acţiunile noastre ca societate şi ca ţară reflectă credinţa creştină. Deşi este adevărat că această ţară [SUA] face multe lucruri bune, ca o structură de putere ea nu-l reflectă pe Cristos”
„What I think Boyd is trying to say is that we should not IDENTIFY our society or country as „Christian.” Doing so suggests to those outside the church that the actions of our society and our country reflect the Christian faith. While it is true that this country may do very good things, as a power-over structure it does not reflect Christ.”
Aceeaşi idee transmite şi un articol de pe worldnetdaily.com (articol semnalat şi pe blogul lui Daniel Brânzei):
„America nu a fost niciodată o naţiune creştină. Este o imposibilitate semantică şi teologică pentru o naţiune să fie „creştină”. O ţară nu poate fi o naţiune creştină mai mult decât o maşină poate fi o maşină creştină.”
„America has never been a Christian nation. It is a semantical, theological impossibility for a nation to be „Christian.” A country can no more be a Christian nation than a car can be a Christian car.”
(Totuşi, în SUA există excepţii.)
Albert Mohler are un comentariu mai „rotund” pe marginea afirmaţiilor de mai sus şi nu numai. Site-ul procon.org oferă citate pro şi contra afirmaţiei că America este o naţiune creştină.
Draga Vasile,
Nu prea mi-a placut articolul tau… in loc sa ataci blogherii, ar fi trebuit sa ii incurajezi, iar tu… nu e bine asa.
Referitor la ce zici tu ca cei ce au scris, au scos din context: Nu mi s-a parut asa, multi doar au transmis afirmatia lui Obama, si mi s-a parut ca tu ai scos din context sa iti faci sensatie pe articolul tau…
Nu e bine asa, nu injosi pe altii. Daca aveai ceva de spus, spune-le in pe blogul lor, apoi fa asemenea pasi. Nu e frumos.
—
Adrian&Violeta,
Nu am atacat bloggeri, asa, la gramada. Am criticat punctual ipocrizia cu care au tratat doua afirmatii ale lui Obama. Si implicit i-am incurajat sa nu mai faca asa ceva, ca nu e crestinesc si etic. (Alteori am incurajat explicit cum a fost cu blogul Ganditorul si cu Blogul Big Bang.)
Corectiile din interior, daca vin de la cine trebuie, sunt mult mai binevenite decat cele din exterior. In momentul in care o ideea de asta tratata superficial devine virala in online-ul evanghelic ea trebuie sanctionata. Din astfel de corectii oamenii pot invata ca nu ne putem permite sa ne jucam cu cuvintele, si exegeza grijulie nu trebuie aplicata doar Scripturii ci si aproapelui.
Vasile
Normal ca Romania , ca si America nu sunt natiuni crestine. Ce inseamna natiune crestina , o tara in care ,,toti” cetatenii au o relatie personala cu Hristos. Ori asta nu s-a intamplat niciodata si nici nu se va intampla. Si sa identifici o tara cu crestinismul e foarte periculos, induce ideea ca intreaga politica a acelei tari e ,,crestina”. Si multi cred deja acest lucru despre SUA, indentifica razboiul din Irak ca fiind o ,,lucratura” a evanghelicilor deci ,,crestinilor” americani. Cand e evident ca nu e asa .
Sigur in viitor o sa asistam la transformarea unei natiuni intr-o natiune crestina, ma refer aici la intoarcerea Israelului la Isus dupa intrarea numarului deplin al neamurilor asa cum spune Pavel in Romani.
Un om onest, in comparatie cu ai nostri politicieni care spun ca natiunea romana este crestina din generatie in generatie si ca a fi roman inseamna a fi ortodox.
E de apreciat Obama in aceasta declaratie, sincera, transparenta.
Consider ca si conducatorii tarii noastre ar trebui sa adopte aceeasi mentalitate si atitudine.
Romania se indreapta spre a FI o tara secularizata-umanista.
Acelasi lucru trebuie recunoscut de catre pastori, politicieni,preoti,poeti,profeti,prezbiteri,parinti din Romania.
Sa nu ne mai inselam,amagim,mintim.
Acum cativa ani l-am auzit si pe Adrian Mutu relatand intr-un interviu ” Eu nu pot fi un model pentru tinerii de azi”. Mai ales dupa scandalurile sale cu cocaina.
E de apreciat un astfel de om. Un Obama, un Mutu, …care sincer si onest spune ca nu este ceea ce ar trebui, ce este corect sa fie.
Suntem satui de pseudo-crestini,pseudo-”dumnezei falsi” prezentati in predicile evanghelice de azi.
Suntem satui de cei care spun ca natiunea romana este crestina, saturati de cei care se dau pe ei exemple si modele – si pe interior sunt putrezi.
Doamne ajuta ne sa ne lasam noi schimbati de Tine.
Incepe cu mine, incepe cu noi.
Pledoaria dvs. este jenantă, acuzînd blogării evanghelici că ar sări la beregata bietului Obama. Că nu sunt ziarişti, că învaţă aiureli la şcoala duminicală, să scoată versete din context.
Aveţi tupeul să faceţi trimiteri spre diverse bloguri care au gîndit altfel decît dvs. şi să mai aveţi nedelicateţea să treceţi pe cele fără trimitere în categoria „şi altele”.
Al meu fiind unul din acestea ultimele, vă fac trimitere bibliografică la unul din cele mai mari ziare franţuzeşti, din care am citat într-una din postările mele. În interviul de la Paris, Obama a făcut valuri în toată media franceză. Nu e nimeni vinovat că nu v-au bătut şi dvs. orbazul, dar nu e timpul trecut să vă cereţi scuze celor pe care îi trataţi, nu ca la adunare, ci ca la şcoala de partid cu cadrele.
Citiţi aici şi consideraţi acest comentariu ca un drept la replică. Cît despre cum şi ce gîndeşte Obama, din cîte văd la dvs. pe blog, nu ştiu de ce vă mai chinuiţi cu politica externă. Scrieţi numai despre Obama: noi vom înţelege. Şi el, cel puţin aşa sper.
http://www.lefigaro.fr/international/2009/06/02/01003-20090602ARTFIG00603-les-etats-unis-un-des-plus-grands-pays-musulmans-.php
—
Domnule Rasvan Cristian,
Cu putina bunavointa ati fi inteles sensul in care am folosit cuvantul „agitator”. Preluarea virala a unei afirmatii scoase grosolan din context este o simpla agitatie. Inoportuna, nefolositoare, daunatoare pana la urma.
Am trait in comunism doar 7 ani, deci probabil ca avem intelegeri nuantate diferit ale termenului „agitator”.
Din pacate nivelul francezei mele este destul de mic dar voi incerca totusi sa citesc ce spune LeFigaro (Vorba lui Obama: „J’ai fait du français au lycée, mais j’ai tout oublié.”)
Amintesc insa ca eu m-am referit strict la o chestiune. Neetica si fara rezonanta cu principiile pe care ar trebui sa le stim prea bine.
Vasile
Vasile,
Vad ca ai intrat si tu in moara. Este pretul pentru a gindi liber de ideologii. Felicitari.
Valoarea unei postari se masoara si prin cine sunt cei care te ‘injura’.
Nu vă fie cu supărare: din moment ce din titlu ați început cu „ipocrizia” creştinilor, despre ce context vorbim? poate despre prezumţia de nevinovăţie atribuită altora de a interpreta altfel, pe care n-aţi aplicat-o?
Postarea dvs. este vădit acuzatoare, moralistă şi globalizantă. Este un pamflet, nu o analiză. O analiză politică nu lasă liberă fantezia gen „visul lui Nebucadenţar Băsescu”, interpretat în „cheia Obama”, de către Daniel Vasile Tomoiagă, ci merge la subiect, nu doar la predicat.
În ceea ce priveşte supravieţuirea în comunism şi reflexele din limbaj, astea se pot căpăta fără să fi trăit atunci. Cred că vă e foarte greu să interpretaţi frescele de la Lescaux, din moment ce, aparent, nu aţi venit chiar din contextul comunei primitive, nu? Iar cu limba franceză să ştiţi că e mai simplu decît cu aia etruscă: unii i-au venit de hac! 🙂
Despre comentariul „personei” care semnează DanutM, ii transmit toată simpatia şi consideraţia pentru că a făcut pe faţă un pas decisiv. Deja este din altă familia. Mă uit la el ca la Gaudi: un ciudat artist al gîndirii libere. 🙂
Va fi o zi grea… Aștept umor englezesc, nu crispate surîsuri bizantine. Chiar şi mahala, dar vorba lui Zamfirescu, să fie cu dragoste. Căldură mare, mon cher, n’est ce pas? 🙂
—
Nu-i suparare.
Subiectul acestei postari nu este Obama, ci cele doua masuri folosite de unii cu privire la aspecte specifice din discursurile lui Obama respectiv alte texte cu care suntem mai grijulii.
Vasile
Imi pare rau dar nu pot face acest exercitiu de imaginatie(ipotetic). Oricat de mult as incerca nu gasesc in istoria Romaniei influenta lui Cristos, a Scripturii si a principiilor crestine asa cum o gasesc in istoria Statelor Unite.
Pot insa sa imi imaginez (ipotetic) cum ar reactiona crestinii romani, in cazul in care dupa doua mandate ale unui presedinte crestin; ar veni din nou la putere un liber cugetator ce sistematic ar incerca sa il scoata pe Cristos si principiile biblice din sistem.