Organizarea bisericească la evanghelicii din România (III) Cultul Penticostal (de Paul Chiş)

I Introducere
II Cultul Baptist

III. Cultul penticostal

Cultul Penticostal sau „Biserica lui Dumnezeu Apostolică” aşa cum mai este numită oficial este organizată după un model asociativ. Celula de bază a Cultului este reprezentată de biserica locală.

Fiecare biserică locală are un pastor coordonator ales de Adunarea Generală a bisericii şi confirmat de Comunitatea regională/teritorială/etnică după caz şi de Comitetul Executiv al Cultului după examinarea sa doctrinară.

Pastorul coordonator este ajutat in îndeplinirea slujbei sale duhovniceşti de unul sau mai mulţi pastori asistenţi şi prezbiteri (prezbiterii sunt examinati doctrinar doar de comunitatea regională). După examinarea doctrinară pastorii şi prezbiterii sunt ordinaţi, ordinarea se face prin rugăciune cu punerea mâinilor. Pentru ordinare este necesară prezenţa unui „sobor” de cel puţin 3 pastori. Fiecare slujitor ordinar va semna un angajament de fidelitate faţă de Cultul Penticostal şi apoi va primi o legitimaţie care îi atestă dreptul de a face slujba pentru care a fost investit. În Cultul Penticostal slujbele de pastor şi prezbiter sunt diferite spre deosebire de cultul baptist unde reprezintă una şi aceeaşi slujbă sau funcţie (cf. Statutului din 2008).

Prezbiteriatul reprezintă prima treaptă a”ierarhiei” penticostale, prezbiterul fiind un fel de adjunct al pastorului care îndeplineşte actele de cult încredinţate de pastor. Următoarea treaptă este cea de pastor asistent. Acesta îl ajută şi el pe pastorul coordonator în îndeplinirea sarcinilor sale.

Ca şi atribuţii pastorul coordonator şi pastorii lui asistenţi au:

  • predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi;
  • pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii;
  • organizarea şi îndrumarea activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii;
  • păstorirea membrilor bisericii;
  • coordonarea serviciilor divine la care este prezent;
  • prezidarea şedinţelor comitetului bisericii şi, în lipsa sa, delegarea acestei responsabilităţi unui alt slujitor din comitetul bisericii;
  • coordonarea activităţii membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii;
  • oficierea actelor de cult (botez, Cina Domnului, cununii, înmormântări), ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi;

Cultul penticostal are şi pastori de sector, aceştia au aceleaşi sarcini ca şi pastorii coordonatori doar că şi le îndeplinesc la mai multe biserici. Practic aceştia sunt pastori care slujesc în mai multe biserici. Pastorul coordonator este asemănător protopopului din Biserica Ortodoxă.

La nivel judeţean există câte un pastor coordonator de zonă, numit şi pastor de judeţ în mod neoficial. Pastorii coordonatori de zonă au ca şi atribuţii:

  • supravegherea şi îndrumarea activitatăţii spirituale şi administrative a bisericilor de pe teritoriul cel puţin al unui judeţ;
  • primeşte sesizările pastorilor coordonatori şi de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovnicească şi se implică în rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori şi conlucrând armonios cu aceştia;
  • sesizează preşedintele Comunităţii Regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Bisericii Penticostale şi propune analizarea acestora de către Comitetul Comunităţii Regionale sau de Comisia de Disciplină.

Practic pastorul coordonator de zonă (pastorul de judeţ) joacă acelaşi rol ca şi episcopul în Biserica Ortodoxă. Dacă în cultul baptist echivalentul episcopului este preşedintele de comunitate în cultul penticostal este pastorul coordonator de zonă.

Mai multe zone coordonate de un pastor coordonator formează o Comunitate Regională. Există șase comunităţi regionale/teritoriale şi anume: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Oradea, Suceava. Fiecare Comunitate este condusă de un Preşedinte de Comunitate ajutat de mai mulţi vicepreşedinţi.

Preşedintele are ca şi atribuţii:

  • conducerea activitatăţii curente a Comunităţii regionale, teritoriale sau etnice (maghiare, rrome) şi stabileşte sarcini concrete pentru membrii Comitetului Comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
  • răspunde nemijlocit de activitatea spirituală din cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat
  • prezidează şedinţele Comitetului Comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi şedinţele extraordinare ale Adunării generale;

Preşedintele de Comunitate este un fel de”mitropolit” penticostal.

La nivel naţional Cultul Penticostal are un Preşedinte de Cult, care reprezintă Cultul în relaţiile cu Statul, el reprezintă cultul în ţară şi străinătate. Tot el conduce lucrările Comitetului Executiv şi ale Consiliului Cisericesc. Reprezintă cultul penticostal în relaţiile cu alte culte. Prerogativele Consiliului Bisericesc şi ale Comitetului Executiv le puteţi citi în Statutul de organizare şi funcţionare al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România [PDF].

Preşedintele Cultului reprezintă echivalentul din Biserica Penticostală a Patriarhului.

În fiecare biserică există şi diaconi, care au atribuţii administrative şi caritabile dar şi unele spirituale (dau Cina Domnului). Pentru a ajunge pastor, trebuie ca mai întâi să fi fost diacon şi apoi prezbiter. Se observă aici o asemănare cu modelul de organizare al Bisericii Ortodoxe unde mai întâi eşti hirotonit diacon, apoi preot şi apoi protopop. Pe lângă slujbele de prezbiter şi pastor în Cultul Penticostal mai există şi profeţi şi evanghelişti. Aceştia din urmă fiind „subordonaţi” pastorului coordonator al bisericii.

Biserica Penticostală are o viziune sacramentală cu privire la slujitorii duhovniceşti (prezbiter, pastor, pastor de judeţ, profeţi, evanghelişti) aceştia fiind consideraţi ca fiind înlocuitori ai preoţimii vechi testamentare aleşi de Dumnezeu să cârmuiască spiritual biserica, această viziune fiind un alt element comun pe care Cultul Penticostal îl are cu Biserica Ortodoxă. Capitolul 21 al Mărturisirii de Credinţă a Cultului Penticostal spune: Noi credem ca preoţia Vechiului Aşezământ a fost înlocuita în Noul Asezamant prin slujbele spirituale randuite în Biserică: „Şi El a dat pe unii apostoli; pe altii, prooroci; pe alții evagheliști; pe alții pastori și invățători” (Efes. 4:11).

(Legat de viziunea sacramentală a Bisericii Penticostale cu privire la slujitorii duhovniceşti vezi şi interviul cu istoricul penticostal Valeriu Andreescu din Revista Paşi: „Penticostalii din România au o influenţă ortodoxă în două direcţii. În primul rând, o tendinţă de a considera slujitorii ordinaţi ai Cultului Penticostal ca fiind reprezentaţi ai preoţiei Vechiului Testament.” n.ed.)

–va urma–

Adaugă comentariu