Părinţii Capadocieni – scurtă biografie (I) – Introducere (de Paul Chiş)

Anul 2009 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept an comemorativ-omagial al Sf. Vasile cel Mare şi al tuturor sfinţilor capadocieni. Am considerat nimerit să prezentăm cititorului evangehlic o foarte scurtă schiţă istorică a acestor trei mari slujitori ai lui Cristos recunoscuţi de bisericile ortodoxă şi catolică în rândul sfinţilor. (n. ed.)

Cu denumirea de Părinţii Capadocieni[1] sunt desemnaţi trei episcopi din sec. IV, originari din provincia romană Capadocia (Asia Mică) şi anume Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa şi Grigorie de Nazianz. Cei trei sunt unii din cei mai mari teologi ai creştinătăţii, apărători ai creştinismului biblic în faţa ereziillor.

Viaţa şi opera lor a influenţat decisiv cursul istoriei creştinismului. Din acest motiv orice creştin ar trebui să cunoască viaţa acestor trei oameni ai lui Dumnezeu şi să le urmeze exemplul de trăire duhovnicească. Noi ca şi creştini nu trebuie să considerăm scrierile lor ca fiind canonice, sau să ne uităm la ei într-un mod necritic acceptând în totalitate ceea ce au făcut sau scris. Dar învăţăturile care sunt în conformitate cu preceptele Scripturii se merită să le preluăm.

Adesea evanghelicii nu dau o importanţă prea mare părinţilor bisericii, pe motiv că „noi avem Biblia, nu ne trebuie patristica” dar făcând acest lucru pierdem lucrurile frumoase pe care ei le-au adus în creştinism şi ne uităm rădăcinile şi trecutul. Deşi în facultăţile noastre de teologie se studiază patristica, aceste studii nu se întâlnesc şi în biserici. Ar fi de dorit organizarea de conferinţe pe teme de patristică pentru publicul larg evanghelic şi publicarea operelor lor. E anormal ca librăriile creştine evanghelice să fie pline de cărţi scrise de autori de origine americană din sec. XX sau XXI şi să nu existe nici măcar o carte despre viaţa şi opera părinţilor bisericii. Dar aceste lucruri se pot face doar cu sprijinul pastorilor şi preşedinţilor de comunităţi, cei care cârmuiesc bisericile evanghelice. Acest articol este aşadar adresat şi lor.

Articolul doreşte să prezinte viaţa a trei părinţi ai bisericii şi să stârnească interesul evanghelicilor pentru citirea scrierilor lor. Înainte însă de a începe prezentarea este însă bine de ştiut că cei trei părinţi (Vasile cel mare, Grigorie de Nyssa, Grigorie de Nazianz) NU au fost nici ortodocşi şi nici catolici, nici baptişti şi nici penticostali. Pe vremea lor Biserica încă nu se rupsese în denominaţii şi culte aşa că ei au fost doar creştini. Denumirile de ortodox şi catolic nu desemnau în epocă o denominaţie ci erau o caracterizare a credinţei creştine. Creştinismul era religia adevărată sau „dreapta credinţă” (ortho-doxia în greacă) şi în acelaşi timp era şi religia universală, raspandită pe tot pământul, care avea ca adepţi oameni de orice limbă şi neam (adică creştinismul era „catholic” = universal). Cei doi termeni erau utilizaţi pentru a se defini atat de creştinii din Răsărit cât şi de cei din Apus. Doar după Marea Schismă din 1054 cei doi termeni au căpătat sensul de azi, de cult. Din păcate Biserica Romano-Catolică şi cea Ortodoxă au confiscat imaginea părinţilor bisericii, considerând că aceştia aparţin doar lor. O vină în această chestiune o au şi evanghelicii pentru că nu au ştiut sau nu au vrut să vorbească şi să scrie despre părinţii bisericii decât foarte puţin sau deloc. În momentul de faţă capadocienii sunt consideraţi în sens denominaţional ca fiind catolici de Biserica Catolică şi ortodocşi de Biserica Ortodoxă, deşi nu au fost nici una nici alta (în sensul de azi al respectivilor termeni).

Note:

[1] „Prin noţiunea de „Părinţi ai Bisericii“ înţelegem pe acei mari teologi din primele secole creştine care au scris lucrări normative pentru Biserică şi s-au dovedit a avea viaţă şi doctrină ireproşabile.” (pr. prof. univ. dr. Vasile RĂDUCĂ, Sfinţii Părinţi Capadocieni, premianţii Antichităţii creştine, Ziarul Lumina, 25 oct. 2009)

Citeşte şi partea a doua: Părinţii Capadocieni – scurtă biografie (II) – Vasile cel Mare (de Paul Chiş)

– va urma –