Părinţii Capadocieni – scurtă biografie (IV) – Grigorie de Nyssa (de Paul Chiş)

I. Introducere
II. Vasile cel Mare
III. Grigorie de Nazianz

IV. Grigorie de Nyssa

Grigorie de Nyssa s-a născut în 335 şi a fost al treilea dintre Sfinţii Capadocieni. A fost fratele lui Vasile cel Mare. El nu a studiat la Atena şi Antiohia ca şi fratele său ci a studiat cu un profesor pe nume Libaniu.

Grigorie de Nyssa a intrat mai târziu în slujba Bisericii decât fratele său, după terminarea studiilor s-a căsătorit şi a lucrat ca şi retor. După moartea soţiei sale s-a călugărit şi s-a retras la mănăstirea fratelui său Vasile în Pont. În 371 a fost ales de Vasile episcop de Nyssa. Profitând de lipsa sa de experienţă în administrarea bisericii, arienii au încurcat gestiunea financiară a episcopiei iar apoi l-au acuzat de deturnare de fonduri şi au reuşit îndepărtarea sa din scaunul episcopal în 376. În 378, după moartea împăratului arian Valens, se face dreptate şi este declarat nevinovat şi reinstalat ca episcop la Nyssa. După moartea fratelui său Grigorie continuă lupta împotriva arianismului prin cuvântări şi scrieri.

Grigorie a participat la Conciliul ecumenic de la Constantinopol unde va vota condamnarea învăţăturilor lui Macedonius, împreună cu Grigorie de Nazianz.

Grigorie de Nyssa a fost un un scriitor prolific care a abordat diverse teme teologice precum: divinitatea Duhului Sfânt, Sfânta Treime, credinţa. Are şi câteva scrieri filosofice: „Despre facerea omului”, „Despre suflet şi înviere”. A scris şi o carte despre viaţa lui Moise.

În 379 participă la un conciliu bisericesc la Antiohia iar conciliul îl numeşte inspector bisericesc în Pont, Arabia şi Palestina. Tot atunci este ales mitropolit de Sevasta în Armenia. Grigorie de Nyssa va muri în 384 sau 385.

Grigorie de Nyssa este unul din primii reprezentanţi ai teologiei apofatice. Apofatismul este ideea conform căreia Dumnezeu nu poate fi cunoscut în întregime de oameni, omul cu mintea sa limitată nu poate să îl înţeleagă pe Dumnezeu şi planurile sale în întregime deoarcece Dumnezeu este infinit. Putem înţelege ceva din Dumnezeu dar nu totul, Dumnezeu în esenţa sa nu poate fi cunoscut de om. Viaţa creştinului este o călătorie fără sfârşit către Dumnezeu, o perfecţionare continuă, care începe acum pe Pământ şi va continua şi în veşnicie.

În cartea Viaţa lui Moise, Grigorie de Nyssa spune: „Lăsând în urmă tot ceea ce poate fi perceput – nu doar ce percep simţurile, ci şi ceea ce crede inteligenţa că percep ele – mintea continuă să penetreze tot mai adânc, până când tânjirea inteligenţei după înţelegere atinge ceea ce este invizibil şi incomprehensibil, şi acolo îl vede pe Dumnezeu. Aceasta este vederea care constă din a nu vedea. Lucrul căutat transcende toată cunoaşterea şi este înconjurat de incomprehensibilitate ca un fel de întunecime. De aceea sublimul Ioan, care a pătruns întunericul luminos, spune „Nimeni n-a văzut vreodata pe Dumnezeu” – în sensul că această cunoaştere a esenţei divine este de neatins pentru fiinţele umane şi pentru toate creaturile raţionale.”
În aceeaşi carte, în alt capitol, Grigorie de Nyssa spune: „Aceasta este adevărata viziune a lui Dumnezeu: ca dorinţa noastră de a-l vedea să nu fie niciodată satisfăcută. Dar privind la ceea ce se vede, trebuie să ne reîmprospătăm dorinţa de a vedea mai mult. Deci nu poate exista nicio limitare care să întrerupă creşterea noastră în apropierea de Dumnezeu, pentru că Bunătatea nu are limite, iar tânjirea noastră dupa Bunătate nu ajunge la capăt prin satisfacerea ei.” După opinia lui Grigorie de Nyssa omul poate cunoaşte doar acţiunile lui Dumnezeu printre oameni, activitatea sa în lumea creată, dar adevărata fiinţă a lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută de om. Aceste idei erau destul de radicale pentru aceea vreme, când mulţi oameni credeau că ei îl cunosc pe Dumnezeu în totalitate, că divinitatea cu tot ce înseamnă ea nu are secrete pentru ei.

Grigorie de Nyssa dă dovadă de umilinţă şi smerenie în faţa măreţiei lui Dumnezeu şi recunoaşte micimea omului în faţa lui Dumnezeu. Atitudinea sa lipsită de aroganţă faţă de Dumnezeu, dragostea de oameni şi Dumnezeu îl înscriu pe Grigorie de Nyssa în rândul marilor slujitori a lui Dumnezeu alături de ceilalţi părinţi capadocieni.

Bibliografie:

  • Earle E. Cairns, Creştinismul de-a lungul secolelor – o istorie a bisericii creştine, ed. Cartea Creştină, Oradea, 2007.
  • Jonathan Hill, Istoria Gândirii Creştine, ed. Casa Cărţii, Oradea, 2007.
  • Emanuil Băbuş, Bizanţul – Istorie şi Spiritualitate, ed. Sophia, Bucureşti, 2007.
  • Teodoret al Cirului, Scrieri – Istoria Bisericească II, ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1995.
  • ziarullumina.ro
  • basilica.ro
  • wikipedia.ro

Scrieri ale părinţilor capadocieni:

  • Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântări Teologice, ed. Herald, Bucureşti, 2006
  • Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Suflet şi înviere, ed. Herald, Bucureşti, 2006
  • Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Viaţa lui Moise, ed. Sf. Gheorghe Vechi, Bucureşti, 2006
  • orthoblog.ro/?cat=164 (Omilii la Hexaemeron de Vasile cel Mare, un comentariu pe marginea celor 6 zile ale creaţiei)
  • sfantulvasilecelmare.info/carti-scrieri.php (site-ul conţine predici ale lui Vasile cel Mare pe diferite subiecte)
  • newadvent.org/fathers (site cu scrieri ale părinţilor capadocieni, în limba engleză)

Adaugă comentariu