Blogul Vestea Bună anunţă aparţia unei noi traduceri a Bibliei, FIDELA, realizată de un comitet condus de pastorul Bisericii Baptiste Independente Lumina Evangheliei Brian Nibbe în urma unui efort ce s-a întins pe o perioadă de opt ani finalizat în 19 Aprilie 2009.
„Ca unul care folosesc multe traduceri ale Bibliei (uzual cea “cu triunghi”), mă bucur că mai apare una.
…
Dispreţuirea vreunei traduceri, însoţită deseori de un ataşament aproape idolatru faţă de o singură traducere, nu numai că jigneşte munca, credem cu bună credinţă a traducătorilor, dar ignoră şi îndemnurile Domnului: “cercetaţi toate lucrurile” şi “mulţimea sfătuitorilor dă biruinţa”.” (vesteabuna.wordpress.com)
Această traducere a fost pusă la dispoziţie pentru a fi descărcată AICI.
Textul din documentul PDF este protejat la copiere. Fişierul în sine poate fi copiat, dar dacă doriţi să copiaţi un verset, nu este posibil. De asemenea autorul a marcat traducerea cu semnul internaţional al dreptului de autor: Copyright © 2009 Brian Nibbe.
Iată cum au fost traduse Fericirile rostite de Domnul:
Binecuvântaţi sunt cei săraci în duh; pentru că a lor este împărăţia cerurilor.
Binecuvântaţi sunt cei ce jelesc; pentru că ei vor fi mângâiaţi.
Binecuvântaţi sunt cei blânzi; pentru că ei vor moşteni pământul.
Binecuvântaţi sunt cei care flămânzesc şi însetează după dreptate; pentru că ei vor fi săturaţi.
Binecuvântaţi sunt cei milostivi; pentru că ei vor obţine milă.
Binecuvântaţi sunt cei puri în inimă; pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu.
Binecuvântaţi sunt făcătorii de pace; pentru că ei vor fi chemaţi copiii lui Dumnezeu.
Binecuvântaţi sunt cei persecutaţi pentru dreptate; pentru că a lor este înmpărăţia cerurilor.
Binecuvântaţi sunteţi când, din cauza mea, vă vor ocărî şi vă vor persecuta şi vor spune tot felul de lucruri rele, cu falsitate, împotriva voastră.
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă peste măsură, pentru că mare este răsplata voastră în cer; fiindcă tot aşa au persecutat pe profeţii care au fost înainte de voi.
Comparaţi cu traducerea Cornilescu:
Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângîiaţi!
Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pământul!
Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi.
Brian Nibbe spune că această traducere „FIDELA” are la bază Textul Masoretic (pentru Vechiul Testament) şi Textul Receptus (pentru Noul Testament), şi nu Textul Critic, cum este traducerea Cornilescu, cât şi multe alte traduceri ale ultimilor 80 de ani. Vechiul Testament din ediţia „FIDELA” se bazează mult pe traducerea de la Iaşi din 1874 cât şi pe o traducere din 1931 făcută de Cornilescu, ulterioară primei traduceri (Cornilescu).
S-a optat pentru o traducere literală, nu una dinamică, motiv pentru care unele fraze pot suna mai ciudat.
Alte detalii: cartea Tit a fost tradusă cu numele Titus iar Apocalipsa cu numele Revelaţia. De asemenea, Ioan Botezătorul a fost tradus Ioan Baptist (similar cu limba engleză, John the Baptist).
In încheierea introducerii Brian Nibbe clarifică şi chestiunea drepturilor de autor:
„Acest text se poate tipări după dorinţa inimii. Se poate vinde sau răspândi gratuit, este alegerea oricui doreşte să facă aceasta. Dar nu se poate schimba textul prin scoatere sau adăugare de cuvinte din el, nici prin schimvarea numelui… Cerem să fie folosită titulatura FIDELA, în toate situaţiile în care identificarea ei se cere.”
Descarcă traducerea FIDELA de pe saitul oficial: http://fidela.biblecluj.ro/
(actualizat nov. 2012)
Multumim pentru sesizare!
PROF. Viorel Raţiu face parte si el din colectiv? pentru ca este Noul Testament traducerea Fidela
aici este lincul http://nt.caleacrestina.com/index.php
M-am uitat prin text. Este o hiperbola, ca sa ma exprim eufemistic, chiar în titlu: FIDELA!
Am verificat rapid citeva pasaje cheie. Perpetueaza unele erori ale altor traduceri.
Este doar un … alt text, nici mai aproape nici mai departe decît Cornilescu sau Triunghi.
As vrea sa il cunosc pe traducator-traducători… ca sa vorbim mai multe.
nu vreau sa ma pronunt asupra calitatii textului traducerii, dar vreau sa fac o subliniere.
Nu stiu cat de clar este in Romania,dar in lumea vorbitoare de limba engleza exista unele ramuri ale crestinismului care cred ca versiune King James este cea inspirata (toate celalate neavand calitatea asta).
La prima vedere, aceasta traducere in limba romana pare mai mult o traducere a versiunii King James (in limba romana) decat o traducere a originalului grecesc sau evreiesc.
Cunosc ceva greaca sau ebraica ( nu suficient sa fac o traducere 🙂 a Bibliei…dar destul sa pot folosi un dictionar si sa inteleg ce spune…
@Marius Cruceru
Eu fac ceea ce ma pricep, adica anunt, semnalez. Dvs. ati pueta face o mica analiza a vreunui pasaj din NT, cunoscand greaca, si chiar traducand o carte din VT.
La fel ar putea face Emanuel Contac, Silviu Tatu, si alti biblisti pe care eu nu ii cunosc.
@Aurel Mateescu
Am avut o mica suspiciune in aceeasi directie cu tine, legat de KJV, dar nu am exprimat-o, nestiind intentiile si convingerile autorilor traducerii.
Vestea bună este […]
@ Marius David: CURAT FIDELĂ!
–
2nan, am rugamintea ca sa puneti pe blogul vizat comentariile.
Vasile
draga Aurel, vorba aia… daca King James a fost bun pentru apostolul Pavel, de ce să nu fie bun și pentru mine 🙂
draga Vasile, nu ti-am imputat tie nimic. Ai anuntat, bine ai facut,
in masura timpului, voi face o recenzie acestui text, desi nu stiu daca merita efortul. Sint profund dezamagit de aceste heirupisme.
pai cred ca intentiile sunt aici…
uite ce am gasit
http://www.deanburgonsociety.org/ForeignBibles/romanian_bible.htm
nu-i problema cu traducerea in sine- ca-i buna sau rea… ci ideea… sa o facem sa fie cat mai aproape de King James
http://www.deanburgonsociety.org/DBS_Society/deserves.htm
Exista deja o traducere noua de care sunt placut impresionat (NTR) si mi se pare mai completa, pornind de la scrierile originale. E-adevarat ca o singura traducere poate avea un simbol de unitate (cel putin in dialog), iar prea multe traduceri ar putea diminua valoarea propriu-zisa a textului, lasand loc la interpretari in functie de pacatele fiecaruia. Cea mai buna traducere ramane totusi cea aplicata in viata fiecaruia dintre noi.
Te rog pune linkul corect: http://vesteabuna.files.wordpress.com/2010/01/fidela-a4-ot-nt3.pdf, am primit pe mail varianta actualizata. Oricum, linkul din postare nu merge. ms
Pus. Multumesc!
E ca şi cum ai traduce un Dostoievski din engleză şi nu din rusă. Aş fi încântat să aud nu numai că ai noştri biblişti se vor uni pt o nouă traducere, ci se vor apuca să întocmească prima serie de comentarii biblice. Dacă nu mă înşel, africanii ne-au luat-o înainte.
trebuie reluata traducerea in romaneste intrucat lipsesc nuantele de exactitate cum ar fi in ralps a spus-o si prof.phd. mircea horasanu si sa concorde cu textul ebraic
ma bucur de ea, o folosesc de 2 ani!
intr-adevar daca esti onest, vei recunoaste diferentele intre Fidela si orice alta traducere! Desi sunt oameni care se plang ca este americanizata, fiecare cuvant folosit in fidela, este in DEX…deci hai sa nu aruncam cu pietre!Sistemul educational nu ar trebui sa limiteze standardul LUI Dumnezeu niciodata!
sunt sigur ca sunt deja multi nefericiti din pricina ei, dar conteaza ca omul sa aiba toate cuvinntele lui Dumnezeu.
felicitari celor din Cluj!!!!ati facut o treaba buna!
Cumplit, Cornel draga!
Cumplit…
Iti dai tu seama cat de mare e intunericul tau lingvistic, daca il numesti lumina?!
Sa fii sanatos.
Comma Johanneum este o sentinţă scurtă, prezentă în majoritatea traducerilor ale primei epistole a lui Ioan şi publicată începând din 1522 până astăzi, datorită folosirii cu precădere a celei de-a treia ediţii a Textus Receptus (TR) ca singură sursă de traducere. În versiuni care conţin această sentinţă, cum ar fi Biblia ortodoxă, 1 Ioan 5:7–8 este scris aşa (Comma fiind redată aici cu emfază):
5:7 „Căci Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceştia trei Una sunt. 5:8 Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele, şi aceştia trei mărturisesc la fel.”
Pasajul care rezultă e o referire explicită la Sfânta Treime (doctrina potrivit căreia Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu) şi, pentru acest motiv, unii creştini nu sunt de acord cu eliminarea Commei din traducerile moderne ale Bibliei. Totuşi, aproape toate traducerile recente au eliminat această sentinţă, deoarece nu apare în copii mai vechi ale epistolei şi nu e citată de părinţii Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea Bisericilor sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar nu este o parte originală din Epistola lui Ioan, Comma Johanneum fiind o falsificare a manuscriselor greceşti ale Bibliei, falsificare care a apărut pentru prima oară într-un manuscris grecesc menit să-l facă pe Erasmus din Rotterdam să includă dogma Treimii în ediţia tipărită a Noului Testament în greaca veche.[1][2][3] Cert este că ea nu apare în manuscrise greceşti dinaintea lui Erasmus,[2][3] Erasmus incluzând-o în textul Noului Testament pentru a nu fi trecut la index, deşi (conform opiniei majoritare) ştia că adăugirea nu face parte din Noul Testament.[2][3] Din perspectivă textologică este evident că manuscrisul Codex Britannicus (care conţinea Comma în greceşte) a fost un fals executat la comandă, şi însuşi Erasmus îl suspecta de a fi latinizat conform Vulgatei.[1][2][3] De Jonge se abate de la opinia majoritară afirmând că Erasmus s-a temut într-adevăr de a fi acuzat de erezie şi avea o teorie că manuscrisele greceşti au fost modificate conform Vulgatei, însă nu există niciun indiciu că Erasmus şi-ar fi dat seama că acest Codex Britannicus a fost scris special pentru a-l face să includă Comma în ediţia grecească a Noului Testament.[1] De Jonge afirmă că ideea că Erasmus ar fi fost obligat de un pariu să includă Comma se datoreşte unei înţelegeri greşite a scrierilor sale, el dorind doar să se apere de acuzaţia de indolenţă şi nu să facă un pariu.[1]
Deşi scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei şi nu neapărat să ofere o ediţie grecească a Noului Testament,[1] textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simţ critic în Textus Receptus, ediţie a Noului Testament care suferea de aceleaşi defecte ca şi textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puţine şi de proastă calitate.[4] Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conţină Comma Johanneum. Traducerile contemporane ale Bibliei în engleză nu mai conţin Comma, deoarece sunt bazate pe manuscrise de calitate ale Bibliei.
sursa- Wikipedia
La ce se referă: „fidela”?
Mulţumesc!
desigur o traducere este buna dar este mai greu de gasit altceva ,nu prea stie nimeni din cele de sus ce este septuaginta ,sau ca exemplu daca iosua s-a numit si iisus navi
Biblia „Fidela” este intr-adevar o traducere buna. Da, este mult mai aproape de King James Version (KJV), dar asta pentru ca au comparat-o cu KJV de mai multe ori. Ei cred ca Textus Receptus si Masoretic, sunt singurele texte prin care Dumnezeu a prezervat cuvantul Lui. Insa, eu nu cred ca asta este un motiv de cearta cu ei. Eu cunosc personal pe Brian Nibbe si biserica pe care o pastoreste. El este unul din putinii misionari americani care au venit in romania si au lasat in urma lor o Biserica Baptista Fundamentalista. pe langa noua traducere „Fidela” mai traduce si programul RUI (Reformatori in Unanim International) un program pentru oameni cu dependente care a avut mult succes in America, ucraina si alte tari. Inima lui doreste sa vada pe cei pierduti din romania sa fie mantuiti si sa traiasca vietii sfinte pentru Domnul.
Acum o am si eu! Imi place mult. Am vrut neaparat sa vad cum au tradus ei Romani 8:28 si Filipeni 2:5-11. „Nu a socotit ca un lucru de apucat” – „nu a socotit ca o talharie” in Biblia Fidela – cred ca ἁρπαγμὸν (Filipeni 2:5 BGT) este foarte bine tradus in Fidela: talharie.
Felicitari pentru noua traducere!
NTR si GBV erau de ajuns, nu mai trebuia si asta, dar treaba voastra. Nah, le-a trebuit si „clujenilor” o traducere „a lor” ca sa iasa in frunte… ca ei is baptisti dom’le!!! pe mine ma deranjeaza ca in Matei 24:3 ati tradus „sfarsitul lumii” cand in greaca nu scrie nicaieri „kosmon” sau alt cuvant care inseamna lune ci „aionos” adica „veac”, sau in engleza „age”, „eon”. Ce ziceati de impartialitatea teologica in ceea ce priveste traducerea textului? Pacat ca nu am stiut ca se pot trimite critici ca sigur v-as fi batut la cap ca sa schimbati cuvantul cu „sfarsitul veacului acesta”, nu sfarsitul „lumii”.
Eschatologia dispensationalista a lui Hal Lindsey nu are nici O IOTA de exegeza in toata compozitia ei si totusi este predicata in toate bisericile din lume… Uitati-va la NKJV: „and of the end of the age”. In KJV au avut si ei „world” dar evident au schimbat fiindca nu era corect. Si acuma ca sa dau foc acestei postari si sa incing tot „thread”-ul, ce va faceti fratilor cu Romani 1:8, Romani 10:18, Romani 16:25-26, Coloseni 1:5-6, Coloseni 1:23, Fapte 2:5? Faceti bine si cititi-le impreuna cu o concordanta in original!!!
Preabinecunoscuta si preabinerecitata expresie din Matei 24:14: „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.” are doar o singura intrebare. CARE SFARSIT???????? Daca va uitati in contextul versetelor anterioare e vorba de sfarsitul AIONOS-ului, nu KOSMON-ului sau OIKOUMENE-ului!!!! http://www.ibethel.tv/watch/156/apostolic-eschatology/2009/09/27 (imi pare rau ca nu e gratis dar se poate da refresh din 5 in 5 minute si muta cursorul)
acum nu este condamnare pentru cei în Cristos Isus, care umblă nu conform cărnii, ci conform Duhului.
Cum se face că nu s-a exclus partea din text care spune ”care umblă nu conform cărnii, ci conform Duhului.” din moment ce se știe foarte bine că este adăugată de către traducători fiindcă nu le-a sunat bine faptul că justificarea există prin simplul și puternicul fapt că ești în Cristos? Sau să fi fost măcar marcată această parte din text ca să știe lumea adevărul. Încă un exemplu clasic de legalism în care se murdărește adevărul dreptății lui Cristos prin modificări voite ale textului – nu pretind perfecțiunea, dar fidelitatea nu prea se respectă în această traducere.
Versetele care nu țin de dreptate și păcat, anume, cele care vorbesc clar despre necondamnarea credinciosului prin simplul fapt că este în Cristos, sunt neatinse și lăsate în varianta veche. Acest lucru mă deranjează. Unde este curajul?
Fericiți sunt cei care sunt însetați după îndreptățire (aceea a lui Isus)!
Nu a adaugat nimic. daca ai fi fost destept ai fi cercetat textul din greaca (Textus Receptus) si ai fi vazut ca este acolo asa cum au tradus. numai ca tu te iei dupa comentariile din NTR.
Desigur, nici nu mă așteptam la altceva. Trebuie să îmi fac temele iarăși. Desigur, nu am cercetat înainte să postez acest comentariu. Desigur, ce este scris rămâne.
Haideți să analizăm atunci, dacă așa nu merge, cursivitatea versetului prin prisma mesajului integrat al Evangheliei. Prin har am fost salvați. Dacă nu este nicio condamnare pentru cei care umblă potrivit Spiritului și nu potrivit cărnii, atunci harul este vidat. Pentru ce să mai existe condamnare dacă tu faci totul bine?
Mă irită lipsa de logică, iar continuarea: ”care umblă nu conform cărnii, ci conform Duhului.” este în antiteză cu textul: ”acum nu este condamnare pentru cei în Cristos Isus”.
Repet: pentru ce să existe condamnare dacă mereu pășești conform Spiritului?
Accept autoritatea finală a acestei porțiuni de text doar dacă cineva spune că descrie o caracteristică a credinciosului față de necredincios (salvat – nesalvat), altfel nu. Pe mine nu mă deranjează faptul că nu s-au tradus anumite pasaje așa cum aș dori eu, fiindcă majoritatea erorilor de tipărire sunt cunoscute deja, ci mă irită faptul că nu se ia Biblia în serios, ci se ia literal.
Mai pregnantă este lipsa revelației la cei care pretind că studiază textele antice și care aprind discuții pe baza unor erori nesemnificative în final, doar de dragul dezbaterii intelectuale și a atenției atrase.
Mi-am comandat o astfel de Biblie fiindcă are un limbaj cu care eu sunt obișnuit, modern și elegant, iar erorile care apar nu sunt un motiv serios pentru a declanșa o dezbatere.
Ori prin har absolut, ori prin lege, dar fără amestecuri de legăminte! (Rev 3:16) Atunci când apare amestecul de legăminte apare și confuzia și durerea în viețile celor pe care pretinzi că îi conduci și îi păstorești. Diferențiază corect Cuvântul! (2 Tim 2:15) Atunci vei fi aprobat de Dumnezeu în lucrarea ta.
Văd că încă nu s-a postat comentariul meu. Țin în mână Biblia Fidelă și sunt fericit. Îmi place foarte mult. Am o întrebare. În Isaia 53:4 de ce nu s-au tradus cuvintele cu înțelesul lor din original? Trebuie tradus astfel: Cu siguranță, El bolile noastre le-a purtat și durerile noastre le-a luat asupra Lui…
Traducerea literară a lui Young spune exact astfel. Întrebarea mea este de ce, după atâtea cercetări câte s-au făcut cu privire la textele originale, nu s-a tradus după cum am scris mai sus?
Dragă Vasile, ai întrebat: „PROF. Viorel Raţiu face parte si el din colectiv? pentru ca este Noul Testament traducerea Fidela”.
Răspuns NU.
Noului Testament Traducerea fidelă prima ediţie 2007, şi toate celelalte ediţii (ediţia 1-7) au fost tipărite la Arad.
Nu confunda Biblia Fidelă 2009 Cluj, cu Noului Testament Traducerea fidelă tradusă de Raţiu, sunt două lucrări separate.
L-am cunoscut pe unul dintre „traducătorii” Bibliei Fidele şi mi-a spus că printre colegii săi din respectivul „comitet de traducere” nu erau niciunul experţi în ebraică sau greacă. Este posibil să fi ştiut careva ceva greacă, buchisită la facultate, dar ei au făcut „traducerea” după o versiune engleză… Oricum, omul s-a desolidarizat de „comitetul” respectiv.
Luca 19:9 redă, cumva, „Astăzi a intrat (S)salvarea in casa lui Zacheu”?… Slabi şoferii de ambulanţă din vremurile acelea…
Iar traducerea „Fidelă” a prof. Raţiu este şi mai îndoielnică, dar nu vreau sa ies din cadrul discuţiei.
Binecuvântări tuturor.
Link-ul catre fisierul .pdf de la sfarsitul articolului (Descarcă traducerea FIDELA AICI. ) este „broken link”.
mersi, o sa caut un link corect
eu am cornielescu si cred ca sunt cateva greseli nu prea mari dar sunt in traducere si pe deasupra sunt unele cuvinte care nu se mai folosesc prea des .. iar eu daca ii dau o Biblie unui tanar cu siguranta nu o sa inteleaga prea multe … de aceea si eu vreau sa achizitionez NTR iar cei care spuneti ca nu sunteti de acord dc nu va adunati sa faceti o traducere .. sunt curios ce o sa iasa . Domnu sa fie cu noi cu toti si fiecare e liber sa citeasca din ce Biblie doreste .
http://cuvantuldomnului.blogspot.ro/2013/09/scripturile-crestine-o-noua-traducere.html