William Wilberforce a fost un creștin evanghelic din secolul XVIII, membru al Parlamentului Britanic. Una din relizările vieții lui, după zeci de ani de adunare de dovezi și pledări în fața Parlamentului, a fost abolirea comerțului cu sclavi în Imperiul Britanic, un pas important în drumul spre interzicerea completă a sclaviei.
O carte apărută recent, The Clapham Sect scrisă de Stephen Tomkins arată că în colonia Sierra Leoni din Africa fondată de membrii organizației Clapham Sect (din conducerea căreia făcea parte și Wilberforce) se practica și tolera o formă de sclavie numită ucenicie (apprenticeship). Scalvii erau aduși în colonie pentru a fi ucenici ai albilor, dar documentele arată că erau tratați similar cu sclavii.
Autorul cărții nu vede în acest aspect al vieții lui Wilberforce o cădere morală sau o problemă de integritate, pentru că acesta, ca om politic, a făcut unele compromisuri cu care nu a fost confortabil.
În detaliu pe saitul christianitytoday.com
În românește despre William Wilberforce puteți citi o foarte accesibilă și scurtă biografie pe pagina sfintulnicolae.wordpress.com
Wilberforce este un model și un erou recent al evanghelicilor implicați social. În 2007, la cea de-a 200 aniversare a Legii Comerțului cu Sclavi (Slave Trade Act) care a pus capăt acestui comerț în imperiul Britanic, a fost lansat filmul Amazing Grace (Harul Uimitor) despre viața și lupta lui William Wilberforce. A rulat și în România. În mod ciudat, atât filmul cât și persoan lui Wilberforce apar foarte puțin în postările bloggerilor evanghelici. Și dacă caut în toate blogurile românești cu Google am doar trei pagini de rezulate.
Trebuie precizat faptul ca William Wilberforce a fost un conservator , un om care avea un mare (poate prea mare) respect fata de institutiile statului si de lege. De aceea el dorea eliberarea sclavilor prin mijloace legale adica printr-o Lege adoptata de parlament si nu prin mijloace ilegale(cum ar fi sa ii ajute pe sclavi sa evadeze de la stapanii lor) . Asa se explica aceasta tolerare a ,,uceniciei” din Sierra Leone. Conceptia lui despre justitie, lege , ordine nu ii permitea sa accepte eliberarea cu sila a sclavilor
sau eliberarea lor in lipsa unei legi votate de Parlament .
Deasemenea el a gandit abolitionismul ca un proiect pe termen lung , el era sigur ca sclavia va fi abolita dar ca acest lucru nu se va intampla in timpul vietii sale. El a avut o politica a pasilor marunti , la inceput si-a propus sa aboleasca comertul cu sclavi si abia apoi sclavia. Comertul cu sclavi a fost abolit in 1807 iar sclavia in 1833 (cu trei zile inainte sa moara).
Aceasta politica a pasilor marunti i-au adus critici din partea altor abolitionisti din vremea lui care doreau o abolire imediata a scalviei si nu una in timp cum dorea Wilberforce. Deasemenea unii abolitionisti au mers din casa in casa incercand sa ii convinga pe oameni sa semneze petitii pt. abolirea sclaviei , Wilberforce a recurs mai mult la parlament si la scrierea de articole .
In ciuda acestei ,,pete” din Sierra Leone el ramane unul din marii slujitori ai lui Dumnezeu din Anglia sfarsitului de sec. XVIII-XIX , un om care a stiut sa foloseasca credinta sa in domeniul social. Nu trebuie hulit pentru aceasta slabiciune dar nici ridicat excesiv in slavi. Oricum el a facut mult mai mult pentru semenii sai decat contemporanii lui francezi ,,iluminati” , care in aceeasi perioada isi decapitau in urma unei Revolutii sangeroase regele.