Adrian Plass (vorbitor şi autor creştin): „Doamne“, nu văd, sincer, cum aş putea să intru în clădirea aceea pentru a le vorbi oamenilor despre Tine. Tocmai m-am certat cu Bridget la telefon, n-am mai citit Biblia de o săptămână şi mă simt tot atât de spiritual pe cât e dosul unui urs în hibernare. N-am nici un rost!“
Dumnezeu (atotputernic): „Ascultă, te poţi ghemui într-un ungher, autoflagelându-te până poimâine. Îţi poţi arunca toate ocările din lume. N-ai decât să zaci acolo grămadă, cu toată jalea ta, îmbibat din cap până-n picioare de propriile-ţi lacrimi. Te rog însă nu care cumva să mai dispreţuieşti vreodată, în toată viaţa ta, lucrurile pe care le înfăptuiesc prin tine. Cu toată durerea de picioare, poştaşii zâmbesc şi continuă să livreze scrisorile, nu se‑apucă să le scrie ei înşişi. Înţelegi?“